E matua ese lava foliga o le lalolagi pe a leai se sila.Leai ni nofoaafi, alalaupapa, uila po o taavale.Leai ni masini tamea po'o se pusaaisa.

Ole tele o masini fa'afoma'i ma mea faigaluega fa'ainisinia o le a toetoe a le mafai ona fai.O le uamea e taua tele mo le tamaoaiga, ae o loʻo faʻaauau pea ona vaʻaia e nisi o fai tulafono ma NGO o se faʻafitauli, ae le o se fofo.

O le European Steel Association (EUROFER), lea e fai ma sui o le u'amea uma i totonu o Europa, ua naunau e suia lenei mea, ma o loʻo manaʻomia le lagolago a le EU e tuʻuina atu le 60 galuega tetele e maualalo-carbon i luga o le konetineta i le 2030.

“Tatou toe foi i mea taua: o le uamea e masani ona lapotopoto, 100 pasene e mafai ona toe faaaogaina, e le gata.O le mea sili ona toe faʻaaogaina i le lalolagi ma 950 miliona tone o CO2 faʻasaoina i tausaga taʻitasi.I totonu o le EU o loʻo i ai le matou fua faatatau toe faʻaaogaina o le 88 pasene,” o le tala lea a Axel Eggert, le faatonu aoao o le EUROFER.

O oloa u'amea pito sili ona lelei o lo'o atina'e pea.“E sili atu i le 3,500 ituaiga uamea, ma e sili atu i le 75 pasene - mama, sili atu ona lelei ma lanu meamata - ua atiae i le 20 tausaga talu ai.O lona uiga afai e fausia le Olo o Eiffel i aso nei, e na o le lua vaetolu o le uamea na faʻaaogaina i lena taimi," o le tala lea a Eggert.

O galuega fa'atino o le a fa'aitiitia ai le fa'aosoina o kasa i le silia ma le 80 miliona tone i le isi valu tausaga.E tutusa lea ma le sili atu ma le tasi vaetolu o le gaosiga o aso nei ma e 55 pasene le tipi faʻatusatusa i le 1990 tulaga.O le fa'amalieina o le carbon e fuafua ile 2050.